• Paul Bailey (Marea Britanie) / Gheorghi Gospodinov (Bulgaria) / Jean Mattern (Franţa) / Roman Simić (Croaţia)
• Tema ediţiei: ŢARA ADOPTIVĂ – „Ţara adoptivă nu e neapărat o ţară. Ea este o limbă, o literatură, o cultură în care ne-am dori să trăim sau să existăm.
Ţara adoptivă este locul unde ne aruncă istoria. Ea poate fi o opţiune sau un imperativ. Ţara adoptivă e în noi.” (Bogdan-Alexandru Stănescu, preşedinte FILB)
• Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti (FILB) – un proiect independent, iniţiat şi coordonat de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu.

Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), aflat la a patra ediţie, va avea loc anul acesta în perioada 7-9 decembrie, în binecunoscuta locaţie de la Muzeului Ţăranului Român / Clubul Ţăranului.
Reunite de tema „Ţara adoptivă”, nume importante ale scenei literare europene contemporane vor sosi la Bucureşti: Paul Bailey (Marea Britanie) – reintrat în atenţia cititorilor autohtoni datorită ediţiei în limba română a cărţii Unchiul Rudolf (Humanitas, 2010), Jean Mattern (Franţa) – scriitor tradus în limba română de Editura Polirom (romanele Baile Kiraly şi Lapte şi miere) şi editor de succes la Gallimard, Roman Simić (Croaţia) – scriitor, dar şi organizator şi director de programe al renumitului festival european „Short Story in Zagreb” şi Gheorghi Gospodinov (Bulgaria) – unul dintre cei mai importanţi scriitori ai momentului, dar şi un dramaturg şi scenarist de succes, din opera căruia Editura Cartier pregăteşte ediţia în limba română a cărţii Un roman natural.

Paul Bailey s-a născut la Londra, pe 16 februarie 1937. În 1953, a obţinut o bursă de studii la Central School of Speech and Drama; între 1956 şi 1964 a lucrat ca actor, iar în 1967 a devenit scriitor liber-profesionist. A fost Literary Fellow la universitatile Newcastle şi Durham, iar după ce a primit în 1976 Bicentennial Fellowship a călătorit în America, unde a fost, între 1977 şi 1979, Visiting Lecturer în English Literature la North Dakota State University. Printre distincţiile care i s-au acordat se numără E.M. Forster Award (1974) şi George Orwell Prize pentru eseul „The Limitations of Despair”. Romanele sale mai cunoscute sînt At the Jerusalem (1967; trad. rom. 1996), care a obţinut Somerset Maugham Award şi Arts Council Writers’ Award, A Distant Likeness (1973), Peter Smart’s Confessions (1977), nominalizat la Booker Prize, Old Soldiers (1980; trad. rom. 1996), Gabriel’s Lament (1986), nominalizat la Booker Prize, Sugar Cane (1993), Kitty and Virgil (1998; trad. rom. 2005), Uncle Rudolf (2002). A coordonat The Oxford Book of London (1995), iar scrierile sale mai includ piese pentru radio şi pentru televiziune, două volume de memorii, precum şsi două biografii.
În 2009, Editura Humanitas a publicat, în traducerea lui Marius Chivu, ediţia în limba română a cărţii Unchiul Rudolf.

Gheorghi Gospodinov (născut în 1968, la Iambol, Bulgaria) a studiat Filologia la Sofia. Publică poezie şi proză, este redactorul unei reviste literare, editorialist la cotidianul Dnevnik şi colaborator la Institutul de Literatură al Academiei Artelor din Bulgaria. Gospodinov s-a bucurat de succes şi în calitate de dramaturg şi scenarist.
Gheorghi Gospodinov a debutat în 1992 cu volumul de versuri Лапидариум, urmat de altul în 1996. Romanul lui Естествен роман, tradus în numeroase limbi, i-a adus recunoaşterea şi pe plan internaţional. Din opera lui, Editura Cartier va publica în traducere cartea Un roman natural (traducere de Catalina Puiu).

Jean Mattern s-a născut în 1965, într-o familie de origine est-europeană. După obţinerea licenţei în literatură comparată, şi-a construit o carieră de succes în domeniul editorial. În prezent, lucrează la prestigioasa editură Gallimard, unde coordonează colecţia de literatură străină „Du Monde Entier” şi colecţia „Arcades”, consacrată scriitorilor contemporani de origine străină. Editura Polirom a publicat în traducere cele două cărţi ale sale, Băile Kiraly (2009, traducere de Silviu Lupescu) – povestea unei triple căutări: a identităţii, a originilor şi a cuvintelor – şi Lapte şi miere (2011, traducere de Anca Băicoianu) – povestea exodului dureros spre Occident, tărîmul făgăduinţei, prin care curg rîuri de lapte şi miere, a miilor de oameni siliţi să-şi părăsească ţara natală, cu cîteva lucruri îndesate într-o raniţă sau doar cu hainele de pe ei, pentru a se feri din calea tăvălugului unei istorii monstruoase.

Roman Simić (născut în 1972 în Zadar, Iugoslavia, astăzi Croaţia) este scriitor şi lector. Locuieste în Zagreb, Croaţia. A fost editor şi redactor-şef al celui mai important ziar croat de literatură, Quorum, şi este organizator şi director de programe al renumitului festival european „Short Story in Zagreb”. Lucrează ca lector la Profil International Press.
În 1992 şi 1996 a cîştigat locul al doilea Goran Preis ca tînăr poet. În 2003 a fost bursier al oraşului Graz, iar în 2004, al Literarische Colloquium Berlin. A luat parte la Bienala Tinerilor Artişti Zona Mediteraneană în Roma 1999 şi la întrunirea scriitorilor la Ziua A. Malraux in Sarajevo 2000, precum şi la Prezentarea prozatorilor contemporani în Viena, 2001/2003, şi Göteborg, în 2004. În 2005, a fost recompensat cu Premiul Jutarnji-List pentru cea mai bună carte de proză croată, U što se zaljubljujemo.
Cărţile lui au fost traduse în franceza, suedeză, poloneză, bulgară, lituaniană, spaniolă, sîrba şi engleză.