Ediţia a II-a 2009

, Despre

Provizorat

Bogdan-Alexandru Stănescu

Bogdan-Alexandru Stănescu

Am cautat o titulatura acestei de-a doua editii a Festivalului, lucru care s-a dovedit imposibil de realizat pina in clipa in care Gabriela Adamesteanu avea sa ne dezvaluie cum se va intitula viitoarea sa carte: Provizorat. In acel moment ne-am dat seama ca nici nu se putea ceva mai potrivit incercarii noastre de a crea un eveniment international dedicat literaturii, care sa poarte amprenta orasului Bucuresti. Provizoratul inseamna criza, agonie, dar si nastere, interregn: cam asa sintem si noi, se pare ca reusim editia a doua, si ne gindim deja la a treia. Am vrut un eveniment unitar, dar se pare ca ne reuseste o schema bazata pe opozitii.. Am inceput sa-l construim gindindu-ne doar la scriitorii tineri si foarte tineri, insa maturii s-au dovedit de multe ori mai jucausi si mai cooperanti. Si poate ca aceasta stare de provizorat este cea mai creativa si mai efervescenta faza din viata unui festival de literatura…

Se spune ca, daca reusesti sa ajungi la a treia editie, poti fi sigur ca un asemenea eveniment anual va merge mai departe. Deocamdata sintem undeva la mijloc. Si putem adauga faptul ca am invatat din greselile de anul trecut. Astfel incit harta literara pe care o propunem acum e mai diversa: Jose Luis Peixoto, declarat urmasul lui Saramago, este scriitorul in jurul caruia se aduna cam toate sperantele scenei literare portugheze. Phillip Ó Ceallaigh, prozatorul irlandez pe care publicul festivalului il cunoaste de anul trecut, tocmai a publicat o a doua carte, adevaratul test al scriitorului. Alek Popov este considerat un fenomen al literaturii bulgare. Romanul sau de debut, Mission: London, a fost numit „cel mai amuzant roman scris vreodata de un prozator bulgar”. Zahar Prilepin, disident si membru al partidului bolsevic rus, a cistigat in 2008 Russian National Bestseller Award, un premiu care de multe ori vine sa echilibreze votul establishmentului. Dieter Schlesak, un scriitor european de prima marime, isi va prezenta pentru prima oara in persoana cartea sa care imbina fictiunea si non-fictiunea, Capesius, farmacistul de la Auschwitz. In fine, scriitorul albanez Ardian-Christian Kuciuk, supranumit „un Marquez al Balcanilor”, va putea sa explice cum e posibil sa scrii la fel de bine in doua limbi si literaturi atit de diferite precum cele de la Bucuresti si Tirana.

Cred ca este evident de ce n-am putut schimba titlul editiei de anul trecut: continuam sa re-scriem harta literara a Europei si, pe linga supravietuire, inca un concept ar trebui pus in legatura cu editia a doua a festivalului nostru: diversitatea.