„Ardian-Christian Kuciuk este un Panait Istrati al literaturii albaneze care a ales romana in locul francezei.” (Mircea Martin)

„Ardian-Christian Kuciuk este un Panait Istrati al literaturii albaneze care a ales romana in locul francezei.” (Mircea Martin)

Ardian-Christian Kuciuk (pseudonimul literar al lui Ardian Kyçyku), scriitor de expresie albaneza si romana, eseist, traducator si editor nascut la 23 august 1969 in orasul Pogradec din Albania. Vine in Romania in anul 1991, cu o bursa de doctorat, iar in 1996 incepe sa scrie si in limba romana. Este doctor in Filologie si doctorand in teologie. Conferentiar in stiintele umane si ale comunicarii, decan al Facultatii de Arte si Stiinte a Universitatii „Gheorghe Cristea” din Bucuresti. Co-fondator si director al revistei europene de cultura si traditii Haemus, care apare la Bucuresti din anul 1998 in limbile albaneza si romana, cu rezumate si secvente in franceza, engleza, italiana, turca, greaca etc. Colectia revistei insumeaza pina acum peste 3.000 de pagini, in care au aparut fragmente din opera a peste 200 de scriitori, ginditori si intelectuali europeni; de asemenea, Haemus le-a dedicat numere speciale culturii si civilizatiei greaca, turca, italiana, elvetiana, evreiasca, exilului albanez si romanesc. Director al Editurii LibrariumHaemus si redactor-sef al revistei universitare ComunIQue. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1998), al Ligii Scriitorilor din Albania (din 1998), al Central European Academy of Science and Art – ACESA (membru corespondent din 2000) si al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (din 2002). Membru fondator al Asociatiei Culturale Albaneze „Haemus” (2006).

Volume originale scrise si publicate in limba albaneza: In imperiul pietrei, 1993; Familia Morti, 1995, 1997; Noaptea dupa anul zero, 1998; Muza jocului, 1999; Traducerea sau Viaţa unui rob ce nu jura ca vede, 1999; Fluviile Saharei, 1999, 2009; Pofta de piine cereasca, 2001; Diva sau Mincatorul de flori, 2001; Îngerii de prisos, 2002, 2009; Cristalul si hienele, 2002; Ochi, 2004, 2006, 2008; Cum a fost cucerit Nebunistanul, 2004; În loc de vesnicie, teatru, 2007; Home, 2007; Ki$land sau Saruta-ma scheletule, 2007; viceCartea – frinturi de viaţa sau de hârtie inspirate de Teatru, teatru, 2008; Singele neutru – trai de sufleuri, teatru, 2009; Tatal, 2009; Excelenţa sau 5 imagini de la oglinda, teatru, 2009

Volume originale scrise si publicate in limba romana: Anul in care s-a inventat lebada, 1997; Dulcea taina a nebuniei, 1998; Un trib glorios si muribund, 1998, 2002, 2005; Zeul Epigon, 2000; Dragoste la ultima vedere, 2000; Trilogia, 2002; Asediu, roman scris cu foarte puţine ghilimele, 2004, 2008; Ex – roman de dragoste & conspiraţie, 2005; Vremea locţiitorilor, carte-interviu despre spiritualitatea balcanica, 2003; Empatycon sau Cartea vietii premature, roman, 2007, 2009; Loc pentru o singura papusa, poveste de filmat / film de povestit, 2008.

Carti si fragmente din operele sale literare au fost traduse si au aparut in limbile: maghiara, germana, engleza, spaniola, franceza, italiana. Piesele Coafura sfintilor si Excelenta au fost jucate la Radio România Târgu-Mures (2005) si respectiv Teatrul Naţional din Kosova (2009).

„Acest suav huligan intelectual e osindit sa ramina acelasi lucid ultrasensibil, aed modern al vremurilor mereu zdruncinate din aceasta parte blestemata de lume. Tinarul prozator, cum îi spun unii, este, de fapt, batrin si bintuit ca Balcanii. Dar un bintuit calm, care se misca printre Dulcile taine ale nasterii si ale morţii, ale Începutului si Sfârsitului, cu un sictir de nemuritor sau poate de fiinţa raţionala venita din alta lume.” (Corneliu Vlad, Realitatea romaneasca)